Programul România Jună 2030. România în 3Decenii
Programul România Jună 2030 a fost lansat în cadrul ediției din acest an a Galei Studenților Români din Străinătate. Volumul sintetizează concluziile dezbaterilor din cadrul Forumului România Jună, care a avut loc în perioada 12-14 august 2011.
Discuțiile s-au purtat în jurul a 10 domenii prioritare: cultură, democrație și justiție, economie, educație, energie și mediu, identitate națională, relații internaționale și securitate națională, sănătate, solidaritate socială, tehnologie și antreprenoriat. Au fost dezbătute obstacolele ce împiedică buna funcționare a acestor domenii, au fost identificate soluții și măsuri practice pentru depășirea lor.
Publicația – lansată cu ocazia Galei – redă astfel o viziune de dezvoltare pentru România în orizontul de timp 2030, conturată de cei peste 300 de participanți la Forumul România Jună din august 2011. Totodată, această publicație reprezintă un excelent imbold pentru inițierea unui dialog constructiv cu principalii factori de decizie din România despre rolul generației tinere în procesul de dezvoltare a țării noastre pe termen mediu și lung.
Forumul România Jună
În perioada 12-14 august 2011, Forumul România Jună (FRJ) a adus împreună peste 300 de studenți și absolvenți români cu rezultate deosebite, din țară și din străinătate, alături de profesioniști consacrați. Reuniți în cadrul a 10 grupuri de analiză, participanții au examinat și dezbătut posibile direcții de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung pentru România în 10 domenii prioritare și și-au asumat un rol activ în promovarea acestora.
Pe parcursul lunilor septembrie și octombrie 2011, rezultatele celor trei zile de dezbateri au fost publicate în 10 sinteze ce redau simplificat principalele aspecte abordate la Forum și concluziile fiecărui grup de analiză. Programul România Jună 2030, prezentat în cadrul celei de-a treia ediții a Galei Studenților Români din Străinătate, reunește aceste sinteze într-un format unitar.
Cultură (CUL). Discuţiile s-au concentrat pe explorarea spațiului cultural românesc din prezent și pe imaginarea unui viitor posibil și dezirabil pentru acesta. La baza conturării unei viziuni comune despre cultura românească a anilor 2030 a stat ideea de asumare și de contribuție la dezvoltarea formei și a fondului domeniului cultural autohton. Bazându-se pe diverse experiențe individuale, membrii grupului „Cultură” au căutat să identifice noi forme instituționale, strategii culturale alternative, inițiative comunitare sau idei specifice de proiecte care să antreneze implicarea cât mai multor actori în dezvoltarea diverselor arii ale culturii.
În demersul său, GE CUL nu a căutat diagnosticarea exhaustivă și definitivă a culturii românești contemporane, ci a făcut o analiză particulară a domeniului așa cum este înțeles de membrii acestui grup, în calitatea lor de producători, mijlocitori și consumatori de cultură. Sinteza completă
Democraţie şi Justiţie (DEJ). Grupul „Democrație și Justiție” și-a îndreptat atenția asupra modurilor de punere în practică a unei aspirații pe termen lung, ce înglobează trei deziderate: participarea cetățenească activă, accesul fiecăruia la o justiție efectivă și funcționarea eficientă a instituțiilor publice. Având în vedere aceste priorități, membrii grupului DEJ au formulat soluții, au stabilit măsuri practice și au programat acțiuni de cercetare, de inițiere de propuneri și de promovare a lor în sprijinul realizării soluțiilor. Sinteza completă
Educaţie (EDU). Bazându-se pe viziunea potrivit cărei Educația din România anilor 2030 va fi o prioritate asumată de societatea românească în ansamblul său, grupul a căutat soluții și măsuri practice care să transforme actualul sistem de educație într-unul integrat, meritocratic, echitabil și dinamic – un sistem care să genereze bunăstare şi coeziune prin încurajarea valorilor, responsabilității şi inovației. În general, soluțiile formulate vizează promovarea învățării non-formale ca parte integrantă a structurii de educație și susținerea sportului și a științelor ca aspecte esențiale din educația viitorilor adulți. Sinteza completă
Economie (ECON). Potrivit grupului „Economie”, România are nevoie de politici structurale bine definite în domenii ce reprezintă sau pot reprezenta avantaje competitive pentru țara noastră. Tehnologia informației (IT), turismul și agricultura dețin un potențial încă neexplorat în acest sens. Satisfacerea acestei necesități se lovește, însă, de dificultăți legate de infrastructură, de gestionarea resurselor energetice, de colectarea veniturilor bugetare și redistribuirea acestora, precum și de diversele obstacole pe care le întâmpină actorii economici ce operează în mediul de afaceri românesc. Soluțiile și măsurile formulate conturează un proiect de dezvoltare economică care caută să sprijine România în atingerea următoarelor aspirații pe termen lung: România – un „Silicon Valley” al Europei, România – un nucleu turistic și un „grânar” pentru Europa. Sinteza completă
Energie și Mediu (EM). Un sector energetic robust, eficient și nepoluant reprezintă o condiție de bază pentru dezvoltarea economică durabilă a României, la fel cum protecția mediului natural este esențială pentru asigurarea calității vieții românilor în deceniile viitoare. În ultimii 20 de ani, România nu au reușit să formuleze o viziune coerentă de modernizare a sectorului energetic, respectiv de dezvoltare durabilă. Reuniți în cadrul Forumului România Jună, grupul „Energie și Mediu” și-a asumat responsabilitatea de a inspira această viziune și de a contribui la realizarea ei. Sinteza completă
Identitate națională (RO). Potrivit membrilor grupului „Identitate Națională”, identitatea unei națiuni poate fi fixată în mod temeinic printr-o dublă acțiune: prin ancorarea ei într-o memorie istorică (trecutul) și prin formularea unui proiect de societate (viitorul). Totodată, identitatea națională este locul în care mai multe tradiții, sensibilități și curente de idei își dau întâlnire pentru realizarea binelui comun. Fără o raportare la acest bine comun, există riscul deprecierii valorilor comunitare, dar și riscul devalorizării principiului demnității persoanei.
Reflecțiile grupului „Identitate națională” nu au ambiția unor formulări de tip academic. Mai degrabă, membrii grupului și-a propus să înfățișeze interesul unei tinere generații pentru o moștenire și pentru un proiect. Căutând soluții pentru a face din identitatea națională o temă esențială de dezbatere publică, iar nu un prilej de abatere către excese ideologice, grupul „Identitate națională” înțelege demersul său ca pe o invitație la reflecție în interiorul societății românești despre societatea românească, dar și o chemare la dialog adresată instituțiilor publice. Sinteza completă
Relații Internaționale și Securitate Națională (REIS). Membrii acestui grup au reflectat asupra modalităților posibile și viabile de valorificare a resurselor de care România dispune atât în planul relațiilor internaționale, cât și în cel al securității naționale. Membrii grupului au pledat pentru poziționarea României ca lider și promotor de inițiative regionale și ca punte de dialog și de cooperare în plan regional și internațional. În acest scop, țara noatră are la dispoziție o serie de mecanisme diplomatice ce pot fi fructificate cu succes: mecanisme de diplomaţie politică, valorizabile în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană şi la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord; mecanisme de diplomaţie culturală, valorificabile în contextul relaţiilor României cu statele din Parteneriatul Estic şi cu cele din Balcanii de Vest; și mecanisme de diplomaţie economică, ce pot fi utilizate în sprijinul relansării parteneriatelor tradiţionale şi a valorificării celor strategice. Sinteza completă
Sănătate (SANA). Printr-un exercițiu de prioritizare, membrii grupului au identificat următoarele obstacole majore în calea dezvoltării sistemului de sănătate: finanțarea neadaptată la nevoile pacienților, lipsa unor mecanisme de plată care să răsplătească eficiența și calitatea serviciilor medicale, motivarea redusă a personalului medical, absența transparenței decizionale și o comunicare deficitară la nivel public și inter-instituțional. De asemenea, a fost semnalată și carența de date statistice publice privind performanța sistemului sanitar, pe lângă interesul insuficient pentru cercetare, promovare și inovare în cultura și practica medicală.
În acest context, soluțiile fundamentale propuse de membrii grupului se referă la creșterea componentei de strategie și de planificare pe bază de evidențe în organizarea serviciilor de sănătate, diversificarea și flexibilizarea resurselor financiare pe care sistemul de sănătate le poate accesa și elaborarea unui plan național de reținere a personalului medical în sistemul sanitar românesc. Sinteza completă
Solidaritate Socială (SOC). Pe durata celor trei zile de dezbateri, grupul „Solidaritate socială” a identificat și analizat mai multe obstacole cu care România se confruntă astăzi în sectorul solidarității sociale: gradul scăzut de educație civică și nivelul slab de participare cetățenească, dificultăți serioase legate de politicile demografice și de acces pe piața muncii (în special pentru grupurile sociale vulnerabile). Soluțiile formulate pentru surmontarea acestor dificultăți se referă la colaborarea societății civile cu autoritățile publice și cu mediul privat în programe ce vizează dezvoltarea voluntariatului, promovarea instituției familiei și corelarea sistemului de educație și de formare profesională cu cerințele pieței muncii. Sinteza completă
Tehnologie şi Antreprenoriat (TECH). Pentru România anilor 2030, este esențial ca antreprenoriatul să reprezinte o opțiune profesională viabilă și accesibilă, sprijinită de un cadru tehnologic modern, de instituții—publice, private și de educație— care să stimuleze dezvoltarea unei culturi antreprenoriale naționale. În acest context, soluțiile grupului de expertiză se îndreaptă, în linii generale, către promovarea extensivă a antreprenoriatului în rândul publicului, către educarea viitorilor antreprenori cu privire la asumarea responsabilității individuale în procesul de lansare a afacerilor, precum și către diminuarea distanței informaționale dintre antreprenori și investitori. Sinteza completă
Evenimentul a fost organizat de Liga Studenților Români în Străinătate (LSRS), cu sprijinul Băncii Naționale a României. Rolul LSRS pe parcursul evenimentului și în activitățile ulterioare a constat în facilitarea interacțiunii dintre profesioniștii consacrați și tinerii – studenți și proaspăt absolvenți – prezenți la Forum. Echipa LSRS a asigurat condițiile de desfășurare a discuțiilor și de formulare a concluziilor prezentate în cele 10 sinteze ale Forumului România Jună.