România post-pandemică și antidotul digital

Bogdan Sântea: Antidotul principal va fi respectul

Situația actuală este, într-adevăr, una cu totul nouă. Dacă până de curând eram obișnuiți să privim marile crize cumva de la distanță, acum iată-ne pe toți, indiferent de țară, cultură, nivel social, implicați în a doua mare criză a mileniului nostru. Crize financiare au fost mai multe, însă nu toate s-au resimțit la fel de pregnant și în această parte a Europei. Ceea ce este diferit față de prima, care ne-a afectat și pe noi foarte mult – fac referire la criza financiară din 2008 – e faptul că acum ne este afectată în primul rând sănătatea. Ne simțim vulnerabili, neputincioși, iar asta ne determină să reacționăm instinctual, mai puțin rațional. Sau ne-a determinat. Căci îmi place să cred că am depășit momentul de panică și că ne-am adaptat la noua realitate. 

O parte din această realitate nouă pentru noi nu era chiar așa nouă pentru multe organizații din țări puternic dezvoltate. Companiile internaționale au implementat ”work from home”, ”work remotely” și alte variațiuni pe această temă începând cu anii 2000. Între timp, în noul context social, companii precum Twitter sau Facebook au anunțat că își lasă angajații să lucreze de acasă permanent.    

România și-a însușit la rândul ei acest mod nou de a lucra și de a relaționa. Personal, deși contextul este nefericit, consider că ne-a creat și o mare oportunitate. Aceea de a ne adapta vremurilor în care tehnologia și toate beneficiile ei pot fi folosite din plin. Îmi doresc foarte mult ca tehnologia să fie tot mai prezentă în relația noastră cu instituțiile statului, de exemplu. Ca tot ce a început timid să prindă contur clar în următorii doi ani. Nu cred că avem nevoie de mai mult timp, ci de mai multă deschidere. Sunt conștient că vor fi în continuare multe provocări. Iar una dintre ele, alături de infrastructură, va fi creșterea nivelului de pregătire a populației, a alfabetizării digitale. 

Important este că se poate. Am avut, în aceste luni, dovada că se poate. Și nu doar în companiile care aveau deja o infrastructură pentru lucrul de la distanță sau care s-au reorganizat rapid. Am făcut primii pași în telemedicină (consultații online sau prin telefon și rețete eliberate pe email, platforme online gratuite pentru medici și pacienți), teleșcoală, iar comerțul online a atins cote noi. Și era de așteptat, dacă ne uităm la exemple din trecut. În China, epidemia SARS din 2003 a propulsat comerțul electronic, dând naștere unor platforme noi, care au crescut enorm între timp. Și la noi comerțul online va ieși mai puternic din pandemie. Ca să avem însă un progres real la acest capitol, cred că este nevoie și de un standard mai înalt în ceea ce privește calitatea serviciilor. Se întâmplă ca furnizori mai mici să livreze impecabil, iar site-uri de e-commerce cu reputație să dezamăgească. Trebuie să creștem și calitatea, însemnând grija și respectul pentru consumator, nu doar cantitatea, dacă vrem să vorbim despre o evoluție reală a comerțului electronic.  

În publicitate, industria în care activez, lucrurile au fost dintotdeauna mai flexibile. O idee creativă nu e prea strâns legată de un scaun sau de un birou anume, uneori chiar dimpotrivă. Cu un laptop sau de multe ori doar un smartphone, suntem deja conectați la business. Totuși, contextul ne-a forțat să trecem la un model de lucru aproape exclusiv de acasă, și asta mai abrupt decât ne-am fi dorit. Pentru noi, provocările nu au stat atât în partea tehnică sau infrastructură, cât în adaptarea ”culturală” rapidă care ni s-a impus. 

Dincolo de aspectele organizatorice, publicitatea, la fel ca marketingul, a trebuit să se redefinească în acest nou context. Ne-am încurajat foarte mult clienții să își adapteze discursul, să își refacă agenda de comunicare și să rămână vizibili, dar într-un mod contextualizat. Crizele trecute ne-au arătat că brandurile care și-au păstrat vocea, care au înțeles schimbările de comportament al consumatorilor și s-au adaptat, atât la nivel de portofoliu, cât și de comunicare, au avut de câștigat pe termen mediu și lung. 

Lumea post-pandemică 

Ce urmează mai departe? Una dintre priorități rămâne protejarea angajaților noștri, în special în acest context sensibil de redeschidere treptată a țărilor și de creștere a mobilității. Deși echipele se vor întoarce treptat la birou, această tranziție nu este o simplă revenire la starea anterioară. Este esențial să restabilim colaborarea într-o atmosferă de încredere și înțelegere, să ținem cont de nevoile fiecăruia.

În ceea ce privește digitalizarea, cred că trebuie păstrat ce este bun, dar să fim conștienți că digitalul, deși uneori pare ”surogatul” perfect, nu rezolvă orice. Dacă în unele industrii, inclusiv a noastră, sarcinile obișnuite se pot realiza la fel de ușor – uneori poate chiar mai eficient – de acasă, e totuși greu să păstrezi o cultură organizațională astfel. Poate fi mai la îndemână pentru o echipă deja formată să își păstreze buna funcționare de la distanță, dar lucrurile se complică atunci când trebuie să integrăm oameni noi, să îi pregătim, să creștem echipe. Într-o formulă ideală, va trebui să luăm ce e mai bun din ambele lumi.

Alături de (și totodată parte din) grija pentru angajați, trebuie să ne preocupăm pentru revenirea business-ului. Să colaborăm mai mult și să ne susținem reciproc, în mediul de business, astfel încât să ne fie tuturor mai bine. Printre altele, o caracteristică a perioadei recente a fost dezechilibrul mare din piață. În timp ce unele business-uri au ajuns la pragul de jos sau au dispărut cu totul, altele au avut surpriza unor creșteri peste așteptări. Ce facem de aici înainte trebuie să țină cont de această stare a lucrurilor, să acționăm cu responsabilitate și cu respect pentru ceilalți. Antidotul digital e foarte bun, antidotul principal trebuie sa fie respectul pentru cei din jur, pentru partenerii de business, pentru comunitatea din care facem parte, pentru piața locală sau internațională în care activăm, iar împreună să găsim o cale de revenire.   


Scurtă biografie: Cu o pasiune timpurie pentru industriile creative, Bogdan Sântea este fondatorul agenției FCB Bucharest. S-a format inițial ca DoP, profesând în televiziune, iar în 1990 și-a fondat prima companie în domeniul multimedia, împreună cu doi colegi de televiziune, numită MME. După ce a obținut gustul succesului cu propria afacere, în 1993 spiritul antreprenorial l-a dus la co-fondarea Focus, una dintre primele agenții de publicitate din București. La doar doi ani pe piață, Focus s-a afiliat grupului Publicis-FCB. Din acel moment agenția a evoluat rapid, ajungând în scurt timp una dintre agențiile de top de pe piață. Tot în calitate de co-fondator, Bogdan a înființat companiile Animotion și Optimedia.

După ce FCB și Publicis au redevenit entități separate la începutul anului 2000, Bogdan a decis să continue povestea FCB în România și a construit o nouă agenție la București. Filosofia lui de a reuni oameni talentați, cu capabilități care se completează reciproc, a dus la creșterea puternică a agenției atât în ceea ce privește portofoliul de clienți, cât și gama de servicii. Dacă la început clienții majori erau cei veniți prin intermediul rețelei globale, în prezent FCB Bucharest este o agenție de publicitate full-service cu un spectru larg de clienți, de la electronice și FMCG, la energie și telecomunicații. 


Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.

Opiniile, conținutul și originalitatea contribuției sunt atribuite exclusiv autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția Fundației C.A.E.S.A.R. sau a partenerilor săi.

Articolele redactate sub egida acestui proiect pot fi republicate doar cu condiția indicării sursei originale (link/trimitere către articolul de pe site-ul Fundației C.A.E.S.A.R., însoțit de textul “Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.”). Vă rugăm să ne trimiteți și un mail pe adresa contact@fundatiacaesar.ro pentru a ne înștiința de preluarea articolului.