România post-pandemică și antidotul digital

Alexandru Petrican: România post-pandemică și antidotul digital

Ilustrația “România post-pandemică și antidotul digital” a fost creată special pentru proiectul cu același nume lansat de Fundația C.A.E.S.A.R. Aceasta concentrează esența proiectului, vorbind despre situația României și a românilor într-o viitoare realitate post-pandemică. În acest sens am decis să folosesc portul popular românesc ca element principal al lucrării pentru a vorbi despre identitatea națională și modul în care consecințele pandemiei pot afecta stilul de viață cu care oamenii au fost obișnuiți până acum.

Mesajul lucrării este transmis printr-o serie de simboluri regăsite în compoziție. Astfel, un element esențial este floarea de colț din mâna uneia dintre fete. Reprezentând puritate și perseverență, floarea de colț plasează tinerii noilor generații într-o zonă de siguranță și surprinde alegerea lor naturală de a avea speranță pentru viitor. Totodată, ideea de perseverență subliniază caracterul adaptabil al noilor generații și, în special, aptitudinile acestora în ceea ce privește tehnologia și mediul digital. Considerând diferențele dintre generații cred că, într-un viitor post-pandemic, tinerii sunt cei ce vor reuși mai ușor să își creeze o nouă normalitate și să se adapteze unor sisteme potrivite timpurilor în care trăim. 

Central, se observă un mănunchi de cabluri sub forma unei tornade ca element definitoriu pentru “antidotul digital”. Această furtună aduce cu ea schimbare și noi începuturi. Pentru a întări această idee, cablurile sunt însoțite de două mari motive ale lucrării. Într-o parte avem un ciorchine de struguri ca element ce denotă prosperitatea, făcând, în același timp, referire și la caracterul creștin al societății românești. Această prosperitate ia naștere din furtună, la fel cum noi oportunități vor putea apărea într-o Românie post-pandemică, soluționând probleme și propunând alternative. În cealaltă parte avem prezent în lucrare un fluture. Fluturele reprezintă legătura cu divinitatea, întărind importanța credinței în momentele de criză, dar și subliniind speranța la zile mai bune și la un sistem eficient. Cele două elemente mari puse împreună sintetizează ideea că viața spirituală este o practică de mare importanță pentru cultura românească și ar putea avea un rol important în gestionarea situației post-pandemice, atât la nivel individual cât și la nivelul întregii societăți.

Adulții familiei din lucrare sunt definiți de nesiguranță și confuzie. Am dorit ca simbolul cablurilor acoperind ochii unuia dintre ei și al lanțurilor imobilizându-l pe celălalt să sublinieze handicapul multor adulți când vine vorba de adaptarea la un nou stil de viață și, în special, adaptarea la un stil de viață digitalizat. Trecând prin schimbări majore într-un timp foarte scurt, mulți oameni ar putea fi puși în situația în care să se simtă marginalizați și confuzi.

Această lucrare pune, așadar, în balanță efectele pozitive, dar și cele negative al antidotului digital asupra unui public larg, ghidat de valori bine stabilite și mentalități tradiționaliste.


Scurtă biografie: Alexandru V. Petrican, ilustrator și grafician, studiază în cadrul UNArte, la secția arte grafice, și este absolvent al Universității de Artă şi Design Cluj-Napoca.

Își începe activitatea în anul 2014 fiind numit coordonator de imagine în cadrul festivalului „Super”, festival internațional de filme realizate de adolescenți, statut pe care îl deține și în prezent.

În 2015 colaborează la „SUBCAPITOL”, revistă online care promovează literatura și fotografia, și este selectat ca membru al redacției „Plic, o revistă”.

În 2016 aderă la echipa „Dissolved Magazine” în calitate de ilustrator și creează ilustrațiile manifestului „Elevii Vorbesc”.

Devine parte a departamentului de artă a filmului documentar „Planeta Petrila” în regia lui Andrei Dăscălescu, și compune logo-ul oficial „Cardiff University International Model United Nations Conference” din 2017.

În 2017 este selectat printre primii 10 tineri artiști desemnați să participe la expoziția SYT („Showcase of Young Talent”), cu lucrări în domeniul Visual Arts and Mixed Media.

În anul 2019 organizează o expoziție personală în cadrul festivalului „Filmul de Piatra”, cu o serie de lucrări de colaj digital.

În 2020 este coordonatorul de imagine al festivalului “Art200”- festival internațional de film queer.

Se implică activ în proiecte de voluntariat, ca voluntar activ al asociației Tășuleasa Social de peste 6 ani.

Alte proiecte de voluntariat: Filmul de Piatra, ZAIN Festival, TEDx Youth Cluj-Napoca,  Olimpiada Inocenților, Consiliul Local al Tinerilor Bistrița și Biserica “Buna Vestire” Bistrița.


Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.

Opiniile, conținutul și originalitatea contribuției sunt atribuite exclusiv autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția Fundației C.A.E.S.A.R. sau a partenerilor săi.

Articolele redactate sub egida acestui proiect pot fi republicate doar cu condiția indicării sursei originale (link/trimitere către articolul de pe site-ul Fundației C.A.E.S.A.R., însoțit de textul “Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.”). Vă rugăm să ne trimiteți și un mail pe adresa contact@fundatiacaesar.ro pentru a ne înștiința de preluarea articolului.