[Piața Financiară] Cristina Ionela Moldovan – Restart România în trei pași: educație, justiție și tehnologie

Posted on August 5, 2015 by administrator 2.852 Comments

CrisMotto: „Nu vei schimba niciodată lucrurile prin a lupta cu realitatea curentă. Pentru a schimba ceva, construiește un model nou care transformă modelul vechi într-unul depășit” — Buckminster Fuller, arhitect și inventator american.

Aproximativ 200.000 de nou-născuți sunt așteptați să vină pe lume în România în 2015, conform Eurostat. Vă propun un exercițiu de imaginație: Cum va arăta generația anilor 2015 în anul 2040, atunci când acești copii vor fi împlinit 25 de ani, tineri adulți, la început de carieră? Care vor fi idealurile care o vor defini? Mai mult, cum va arăta România, prin ochii acestei generații, la jumătate de secol de la Revoluție?

Deciziile prezentului modelează generațiile viitorului. România se află astăzi printre ultimele clasate în majoritatea topurilor economice și sociale din lumea dezvoltată. Cu excepția justiției care, la presiunile Uniunii Europene, a înregistrat progrese în ultimii ani, România a stagnat sau a înaintat nepermis de puțin. Educația, un domeniu indispensabil unei societăți durabile, e mai degrabă în declin astăzi datorită programelor școlare des și nepriceput ajustate, fără a ține cont de nevoile elevilor de azi. În rândul generațiilor de după 1989, inegalitățile au fost permanent accentuate, iar copiii noștri se află astăzi departe de a avea drepturi sau oportunități egale. Avem de ales între două variante: cea a stagnării sau cea a progresului. Este nevoie să punem punct și să o luăm de la capăt.

Reducerea inegalităților sociale prin educație

Reforma educației și reducerea inegalităților sunt necesare pentru a înregistra progrese în toate celelalte domenii ale societății. Un plan național cu o viziune pe termen lung ar fi vital, iar în centrul acestuia trebuie să se afle dezvoltarea cetățenilor și investițiile în educație.

României îi lipsește în prezent organizarea, planificarea, eficiența și productivitatea. Cultura generală ajută la dezvoltarea IQ-ului unui individ, însă ea nu este suficientă pentru succesul unei societăți. Daniel Goleman, părintele inteligenței emoționale (EQ), a arătat că EQ-ul poate conta la fel de mult ca IQ-ul în evoluția unei persoane. Vestea bună este că, spre deosebire de IQ, EQ-ul nu este influențat genetic într-o proporție atât de mare și poate fi cultivat prin educație socială.

Educația socială are mai multe componente, printre care educația despre comunitate, cea emoțională, de protejare a mediului, pedagogică, morală, fizică, sexuală, civică, spirituală, vocațională. În primii ani de educație ai unui copil, aceste domenii ar trebui să primeze față de cele ce țin de cultura generală. În plus, în programa școlară pentru celelalte materii ar trebui să se țină cont de domeniile educației sociale în mod permanent. Spre exemplu, un exercițiu la limba engleză ar putea analiza și compara discursurile a doi politicieni cu ideologii diferite, astfel atingându-se și dimensiunea civică.

EQ-ul poate fi explicat pe înțelesul tuturor ca ”cei șapte ani de acasă”: bun simț, empatie, introspecție, toleranță, apreciere față de diversitate și, implicit, integrare socială. Lipsa educației sociale în România afectează mai intens categoriile defavorizate, iar copiii aparținând acestor grupuri sociale vor avea nevoie de mai mult ajutor pentru a performa. Aruncarea unei hârtii la gunoi, toleranța față de cei diferiți, munca în echipă și organizarea sunt câteva aspecte pe care educația socială ar putea să le rezolve în folosul generațiilor viitoare.

Continuarea reformei în justiție

Odată instaurate valori comune în rândul generațiilor tinere, respectul față de legile și regulile de bază va veni de la sine. Se spune că nu există țară în care să nu fie corupție. Cum ar fi dacă ne-am propune totuși să construim o astfel de țară? Reforma în justiție trebuie continuată în următorii 25 de ani, iar legile ajustate astfel încât să nu existe loc de interpretare. Acest subiect trebuie să rămână în dezbaterea experților în domeniu și în atenția noastră, a tuturor. Fără o justiție dreaptă și eficientă, nu vom avea nici șansa unei democrații solide, nici oportunitățile generate de o economie de piață funcțională, nici demnitatea necesară în relații externe mai competitive ca oricând.

Investiții în tehnologie

Privatizarea eșuată a multor companii de stat după 1989 a distrus în bună parte potențialul sectorului industrial în România. În prezent, cel mai puternic avantaj competitiv îl putem construi, fără doar și poate, în domeniul tehnologiei.

La nivel mondial, antreprenoriatul digital este unul dintre domeniile cu cea mai rapidă dezvoltare. Cele mai noi trenduri în IT, de la serviciile de stocare a datelor în cloud la internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT), la realitatea augmentată și chiar la Internetul Totului (Internet of Everything) oferă un potențial imens de dezvoltare. Orice programator din România cunoaște acești termeni, însă publicul românesc e prea puțin familiarizat cu ei. Stimularea afacerilor IT și educația antreprenorilor sunt teme care trebuie dezvoltate în construcția României 2040.

Educația în matematică, programare și tehnologie trebuie continuată și încurajată, prin investiții și programe ample de dezvoltare.

Cum ar fi ca un avion să alerteze piloții cu privire la riscurile unei defecțiuni, înainte ca aceasta să se producă, fără a mai fi nevoie de nicio procedură de mentenanță? Este unul din multiplele exemple ale realității de mâine. E timpul ca România să creeze sistemele prin care piloții ei – în fapt, toți cetățenii, nu doar un grup restrâns de „elite politice” – să știe să răspundă din timp la provocările prezentului și viitorului. Dacă de mâine începem, generația anilor 2015 poate deveni următoarea generație de vizionari și inovatori, de Bill Gates și de Steve Jobs – only better. Iar ei pot veni din România.

Cristina Moldovan lucrează cu proiecte de implementare de sisteme de business management ERP (Enterprise Resource Planning) în calitate de consultant și subproject manager. Are un master de dublă diplomă în finanțe de la BI Norwegian Business School și Academia de Studii Economice București și o diplomă de licență în relații economice internaționale. Cristina a lucrat pentru trei ani la The Money Channel și money.ro, iar apoi a colaborat cu Ambasada României la Oslo la lansarea Camerei de Comerț Bilaterale Româno-Norvegiene. Este pasionată de inovație și antreprenoriat, fiind implicată în crearea unei rețele de start-up-uri din Norvegia prin evenimente și workshop-uri cu antreprenori din domeniul IT. În prezent, Cristina lucrează pro-bono ca manager de comunicare la DasData, un startup românesc ce construiește o platformă bazată pe Internet of Things (IoT). Ea este totodată fondatorul departamentului filiale din cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate.

2.852 comments